Luigi FRIGIOIU ■
Folclorul, pașaportul european al sufletului românesc ֍
Între 26-28 aug, Mamaia a găzduit „Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc” – ediția 25. Timp de trei seri, parcarea Complexului Perla (ajuns ruină) a devenit loc de întâlnire al tinerelor speranțe și artiștilor consacrați iar iubitorii de tradiții au umplut la refuz zona.
La cele două secțiuni (soliști vocali și instrumentiști) s-au calificat 20 concurenți. Zece au evoluat în prima seară, ceilalți zece în a doua. Potrivit regulamentului, fiecare concurent a interpretat două cântece: o doină și o piesă cu acompaniament orchestral.
La secțiunea „Soliști vocali”: Daniel Breban, Maria Șaptebani, Simona Popescu, Petronela Popa, Anastasia Boroată, Larisa Sarcină, Casian Mihuț, Andrei Chelba, Luiza Turcu, Grigorie Moisă, Alexandru Grigorean, Diana Tișe.
La secțiunea „Soliști instrumentiști”: Darius Dobrinescu, Tudor Vîrciu, Cristian Ciaușu, Alexandru Cioiu, Selatin Kiazim, Daria Vasile, Din Ilinca, Răzvan Oprea.
Prima seară (26 august) s-a încheiat cu recitalul „Cântecele Românilor”. Pe scena improvizată au cântat artiști consacrați din toate zonele: Ovidiu Barteș (Cluj), Angelica Flutur (Bucovina), Maria Băndoiu (Gorj), Cătălina Alexa, Ștefania Narenji și Andreea Feraru (Constanța), Ștefan Țîrdea (Neamț), Roxana Goia (Timiș), Larisa Cârlugea (Gorj), Fetele de la Botoșani, Ovidiu Homorodean (Hunedoara), Zorina Bălan (Olt), Nicu Mâță (Basarabia), Simona Alexandru (Teleorman), Delia Gandore (Vaslui), Gabriel Treteag, Sânziana și Ioana Ștefan (Bucovina), Olguța Berbec și Remus Novac (Mehedinți/Timiș). Soliștii au interpretat vechi șlagăre populare aclamate cu entuziasm de numerosul public.
Seara de 27 august a fost cu ghinion. Ploaia a întrerupt concertul, reluat în ziua următoare. Gala din 28 august a debutat cu un nou show semnat „Stelu Enache & Ovidiu Lipan Țăndărică”. A urmat festivitatea de decernarea a premiilor. Trofeul i-a revenit lui Daniel Breban, dar nici nu mai conta căci toți concurenții au evoluat la superlativ. Așadar toți participanții pot fi considerați câștigători.
A urmat momentul apoteotic al festivalul. Dublă aniversare la scenă deschisă: Festivalul împlinise un sfert de secol în vreme ce cântărețul poporului, artistul emerictus, Fuego-Paul Surugiu, marca jumătate de secol de viață fără să-i dea tuleii în barbă. Ca urmare, în proiectul „Tradiția ne unește!”, Fuego a făcut turul folcloric al României alături de invitați prestigioși: Cornelia și Lupu Rednic (Maramureș), Andreea Voica (Banat), Niculina Stoican (Oltenia), Ionuț Fulea (Ardeal), Viorica Macovei (Bucovina). În finalul recitalului, Ramona Bădescu i-a urat „La mulți ani!” alături de public, iar neobositul Fuego a cântat muzica lăutărească urbană, de petrecere.
Chilabaua s-a muklit târziu în noapte, cu programul „Virtuozitate și excelență artistică”, în care au evoluat Ansamblul „Brâulețul”, Ansamblul „Constantin Arvinte”, Ansamblul „Izvorașul”, Ansamblul „Baladele Deltei”.
Spectacolele au fost prezentat de super-profesionista, Iuliana Tudor, alături de simpaticul constănțean, Ionuț Dulgheriu. Acompaniamentul muzical l-a asigurat taraful Ansamblului folcloric profesionist Brâulețul din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța – Teodor T. Burada iar coregrafia i-a aparținut lui Ștefan Coman.
Creatoarea acestui format de festival a coordonat juriul – doamna folclorului, inegalabila realizatoare, Elise Stan, sărbătorită pe scenă pentru împlinirea vârstei de 74 ani.
Ediția jubiliară din 2026 a Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia a fost organizată de Consiliul Județean Constanța, prin intermediul Centrului Cultural Teodor T. Burada. Felicitări președintelui, Florin Mitroi, și directoarei Laura Stroe pentru realizarea ireproșabilă, fără cusur, a unui eveniment devenit sărbătoare folclorică națională.
Folclorul e metafora sufletului de român, de aceea avem responsabilitatea să educăm noile generații. Tinerii trebuie să înțeleagă că tradiția se transmite ca o torță, nu ca o urnă de cenușă. „Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia – 2026” a demonstrat că folclorul nu e vestigiul trecutului rural, ci pașaportul identității noastre în dialogul universal. Dacă-l pierdem, nu mai existăm ca națiune. De aceea, protejarea și transmiterea acestui tezaur nu e o opțiune, ci o datorie morală atât față de înaintași cât și de urmași.
